Creditele bancare şi parteneriatele public-privat par singurele soluţii de finanţare a investiţiilor publice pe care primăria le va iniţia în perioada 2012-2016. UE închide robinetul la fonduri până în 2014, din cauza depăşirii bugetelor alocate. Adăposturile canine şi reabilitarea termică a blocurilor sunt priorităţile primăriei în acest moment. Proiecte ambiţioase, cum ar fi construirea a 4.000 de locuinţe sau crearea a 20.000 de locuri de muncă se vor trasa pe termen lung, până la identificarea unor surse de finanţare şi instrumente de atragere a investitorilor.
Noua administraţie a Municipiului Craiova se află în faţa primei provocări de anvergură: trebuie să decidă urgent strategia de finanţare a investiţiilor publice pentru perioada 2012-2016, în condiţiile în care opţiunile sunt extrem de limitate. Bugetul pe 2012 al oraşului prevede venituri totale de 136 de milioane de euro, din care doar 78 de milioane de euro reprezintă venituri proprii. Cele mai mari sume din bugetul total provin din cotele defalcate din impozitul pe profit (34,5 milioane euro), urmate de sumele defalcate din TVA (26,8 milioane euro) şi impozite şi taxe (24,3 milioane euro). Cheltuielile totale au fost prognozate la 139 de milioane de euro, din care 78,3 milioane de euro (56%) sunt cheltuieli de funcţionare şi doar 60,6 milioane de euro (44%) sunt cheltuieli de dezvoltare. Serviciul anual al datoriei publice reprezintă în acest moment 7,8% (20,9 milioane lei) din veniturile proprii ale municipiului. Legea impune o limită anuală de îndatorare de maximum 30% din veniturile proprii. Raportat la veniturile proprii ale bugetului Craiovei, înseamnă o datorie anuală de 80,7 milioane de lei. Primăria a prognozat să achite datoriile actuale până în 2031, când datoria publică anuală va ajunge la 0,81% din veniturile proprii ale bugetului. Spre exemplu, în prima jumătate a acestui an au fost plătite 4,41 milioane de euro ca rate la împrumuturile contractate de la BRD şi BEI. Creditele vor fi lichidate în 2026. Împrumutul făcut de primărie la Hypo Noe Gruppe Bank AG (11,67 milioane euro) se va derula pe perioada 2013-2020.
După cum rezultă din această statistică, una dintre posibilităţile de finanţare o reprezintă creditele bancare. Municipiul poate suporta o datorie publică mai mare cu circa 22% din veniturile proprii. Va apela primăria la credite?
UE a sistat finanţările până în 2014
Fără îndoială, cea mai importantă sursă de finanţare din ultimii ani a fost Programul Operaţional Regional (POR), derulat cu fonduri europene.
Numai din această sursă, Primăria Craiova a atras fonduri nerambursabile de circa 74 de milioane de euro. De aici sunt finanţate cele mai importante lucrări publice din ultimul timp: pasajele rutiere din centrul oraşului, asfaltarea principalelor bulevarde, reabilitarea unor şcoli, realizarea centrului multifuncţional de afaceri, reabilitarea centrului istoric sau viitorul parc de distracţii. Din păcate, la această oră majoritatea aplicaţiilor pe POR sunt închise, din cauza depăşirii bugetului alocat pentru perioada 2007-2013. Primăria trebuie să aştepte perioada 2014-2020 pentru a accesa noi fonduri. Cel mai probabil, finanţările vor sosi în a doua parte a intervalului, adică în perioada 2017-2020, după încheierea mandatului actualei administraţii. Ce soluţii va găsi primăria? Viceprimarul Florentin Tudor a explicat care va fi politica în perioada următoare. „Vom identifica acele contracte costisitoare, pentru a vedea în ce măsură putem renunţa la ele. Prioritatea zero este cheltuirea cu maximă eficienţă a banilor publici, dar şi stimularea parteneriatelor public-privat. Trebuie să apelăm la aceste parteneriate, în care primăria vine cu terenul şi utilităţile, plus alte facilităţi, iar partenerii privaţi aduc finanţarea”, a spus Florentin Tudor.
Proiecte ambiţioase fără finanţare
Actuala administraţie şi-a propus planuri ambiţioase în acest mandat. Poate cel mai important obiectiv îl reprezintă crearea a 20.000 de noi locuri de muncă. Estimativ, înseamnă de trei ori mai mulţi salariaţi decât au în acest moment Ford, Electroputere şi Avioane Craiova.
Pârghia administraţiei locale pentru atragerea investitorilor constă în facilităţile pe care le poate acorda. În Craiova, impozitul anual pe clădiri pentru persoanele juridice este de 1,25% din valoarea de evaluare a clădirii, adică maximul permis de lege. Plafoanele cu care poate jongla primăria sunt de 0,25% – 1,25%. Nu întotdeauna însă scăderea impozitului pe clădiri duce la un grad mai mare de colectare a taxelor.
„Va trebui să facem o simulare. Trebuie să identificăm modalităţile prin care să creştem gradul de colectare a impozitelor şi taxelor locale“, a mai explicat viceprimarul. Pe lângă reducerea taxelor, un alt instrument folosit pentru atragerea de investitori este acordarea de scutiri, sub forma unor ajutoare de stat. Locuinţele sunt o problemă acută în municipiu. De aceea, în campanie, echipa de la primărie a promis construirea în regim privat a peste 4.000 de locuinţe noi. Practic, este vorba despre un minicartier, cu peste 200 de scări de bloc, pentru care primăria trebuie să asigure terenul şi reţelele de utilităţi. Costurile sunt destul de mari, estimează Florentin Tudor. Necunoscutele care trebuie rezolvate sunt locaţia viitorului cartier, costurile şi sursele de finanţare. Amenajarea unei zone de agrement la Balta Craioviţei face parte din planurile de investiţii pe termen lung ale primăriei. Costurile ridicate exclud finanţarea din bugetul local: vor fi accesate fonduri europene prin POR în perioada 2014 – 2020. Un alt obiectiv important este Stadionul „Ion Oblemenco“. „Fiind cea mai mare arenă a oraşului, trebuie adusă la standarde europene. Pentru aceasta, avem nevoie de un studiu. În acest moment însă, nu puteam demara această acţiune, pentru că există un litigiu între primărie şi actualul chiriaş“, a mai spus viceprimarul Tudor.
Comunitarii şi reabilitarea termică – priorităţile actuale
Până la realizarea obiectivelor enumerate, costisitoare şi de termen lung, primăria şi-a stabilit alte două priorităţi. Una dintre ele constă în realizarea a două adăposturi pentru câinii comunitari la Breasta, cu o capacitate cumulată de 7.000 de locuri. Proiectul se va derula în parteneriat cu ONG-urile de profil, iar costurile vor fi suportate cel mai probabil de la bugetul local. Al doilea mare proiect se referă la reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a alocat un buget de 300 de milioane de euro la nivel naţional, prin POR. Eligibile sunt blocurile construite în perioada 1950-1990. Ghidurile de finanţare vor fi disponibile în această toamnă, prin urmare, finanţările ar putea fi disponibile abia în perioada 2013-2014. Rămâne de văzut cât succes va avea acest program, având în vedere că beneficiarii trebuie să cofinanţeze între 10% şi 30% din costuri, în funcţie de venituri.
